Să nu credeţi că „deja-vu” se referă la copierea designului
interior de la fratele mai evoluat, Volkswagen Tiguan. Din
fericire, Skoda Yeti este foarte diferită ca aspect general
al habitaclului de Tiguan, având în comun doar unele
butoane şi comenzi, care nu ies în evidenţă.
În schimb, Skoda oferă o calitate a fabricaţiei foarte
apropiată de a lui Tiguan – ceea ce implică o distanţă
foarte mare de interiorul foarte ieftin al lui Dacia Duster. Ceea
ce nu este neapărat o surpriză, maşinile Skoda fiind deja
recunoscute pentru un foarte bun nivel al calităţii interioare.
În cazul modelului Yeti din test vorbim de echiparea de top
Experience, peste nivelul de bază Ambition oferit pentru
motorizarea 2.0 TDI 140 CP. Dacă o comparaţie cu Duster aproape
nu-şi mai are rostul, modelul românesc fiind depăşit în orice
privinţă, este interesant de făcut o paralelă cu modelul
Tiguan din test.
Astfel, Yeti are un volan mai plăcut decât Tiguan
şi o ergonomie mai bună, atât pentru
instalaţia audio (într-un stil mai clasic), cât şi pentru
climatizarea automată. Nu lipseşte un spaţiu de depozitare util la
baza consolei centrale, precum şi un tunel central cu locaşuri
utile pentru doze de băuturi şi o cotieră ceva mai comodă decât în
Tiguan.
Însă trebuie menţionat, încă o dată, faptul că Tiguan
avea dotarea de bază Trend&Fun, în timp ce Yeti era oferită cu
echiparea de top Experience. În ce priveşte comparaţia cu
Duster, singurul lucru relativ similar ar fi comenzile cu
dimensiuni mari, uşor de reperat şi de acţionat. Însă ergonomia lui
Yeti este mult mai bună.
Confortul scaunelor, din păcate, nu este la fel de bun ca la
Duster. Deşi scaunul şoferului are reglaj lombar în Yeti (la Duster
nu e nici măcar pe lista de opţionale), şezutul şi spătarul
sunt cam tari. Poziţia de condus este mult mai bună decât
în Duster, fiind foarte aproape de ceea ce oferă o maşină compactă
hatchback, gen Skoda Octavia (cu menţiunea că şoferul stă, totuşi,
mult mai sus în Yeti).
Spaţiul pentru genunchii celor din spate este doar
satisfăcător în cazul lui Yeti, cauza fiind ampatamentul
mai redus cu aproape 10 cm. Nici spaţiul pentru cap nu este foarte
bun în Yeti, Duster depăşind modelul ceh şi la acest capitol.
În schimb, modularitatea banchetei în Yeti este mult mai
bună, modelul ceh împrumutând idei din lumea
monovolumelor. Astfel, bancheta este formată, practic, din trei
scaune separate, care pot fi rabatate indepdendent unul de
celălalt. Mai mult, acestea pot fi scoase complet, lăsând un spaţiu
de încărcare plan şi cu o formă paralelipipedică utilă.
Prin comparaţie, bancheta fracţionabilă de la Duster are doar
spătarul rabatabil, suprafaţa nefiind plană. Din nou trebuie să
amintim de acest detaliu enervant: copertina pentru
bagaje, care nu este retractabilă. Un minus clar pentru
Duster la capitolul spirit practic, în Yeti fiind adoptată soluţia
simplă a planşetei care se ridică o dată cu hayonul.
Duster îşi ia parţial revanşa datorită înălţimii de încărcare
suficient de bune şi a lipsei marginii portbagajului. În plus,
gura de încărcare a portbagajului are dimensiuni mai
generoase faţă de Yeti, dar modelul ceh plusează cu mici
accesorii foarte utile pentru compartimentarea portbagajului şi
ancorarea bagajelor.
Per ansamblu, Skoda Yeti are un interior foarte bun
calitativ şi cu o ergonomie la cote mult mai ridicate
decât ceea ce oferă Duster. Păcat doar că spaţiul interior, atât
pentru pasageri cât şi pentru bagaje, nu este ceva mai mare.
Iar acum putem să trecem şi la capitolul diferenţe pe
şosea şi în afara acesteia.